udetul Suceava este renumit in intreaga lume pentru bogatia si diversitatea artei traditionale care se pastreaza in asezarile sale. in „tinutul Manastirilor” – cum mai este cunoscuta Bucovina – jocurile, cantecele, portul popular, mestesugurile, datinile si obiceiurile autentice si de mare valoare artistica fac parte, inca, din viata cotidiana a locuitorilor.

Particularitatile reliefului au determinat gruparea celor peste o suta de comune si
orate in depresiuni ti pe cursurile de apa, incepand cu luncile Siretului si ale Moldovei si pana in zona subalpina a Carpatilor Nord - Estici. De-a lungul secolelor, au aparut o serie de diferentieri in portul si obiceiurile asezarilor, in functie de ocupatiile predominante si de resurse, conferind sudului Bucovinei o fascinanta unitate in diversitate. O unitate in diversitate fecunda, generatoare de valori, bazata pe curajul de a crea noul si, totodata, pe capacitatea de asumare critica a mostenirii culturale. Pe aceasta cale, obiectele de utilitate
cotidiana au fost innobilate cu insemnele frumosului, iar esteticului i s-a conferit, intotdeauna, o finalitate practica, astfel incat sa nu se iroseasca. Prin repetarea, in succesiunea zecilor de generatii, a binomului „utilitate – frumusete”, obiectele care populeaza universul vietii cotidiene a bucovineanului au primit si au perpetuat insemnele credintei si ale intelepciunii.

Asa s-a ajuns ca ornamentatia ceramicii de Radauti sau de Marginea, incrustatiile pe obiectele din lemn, motivele incondeiate pe ouale pascale si cusaturile care impodobesc
bunditele si camasile de sarbatoare sa incifreze - ca si in cazul frescelor murale ale celebrelor manastiri bucovinene (monumente UNESCO!) - semnificatii de o profunzime pe care o poti gasi numai in capodopere. Este , spre exemplu, uimitor sa constati ca un motiv precum „calea ratacita” sau „drumul pastorului” este
reprezentat, deopotriva, pe ouale pascale, pe batele pastorilor si pe ciupagul camasii de mire, invitandu-te sa meditezi la relatia eterna intre victorie si infrangere sau la cea intre Viata si Moarte.

Indiferent daca este olar sau sculptor in lemn, zugrav de icoane, tesator de scoarte sau incondeietor de oua, mestetugarul bucovinean este un Mester; adica un initiat care ateaza semne cosmice pe suport material: lut, lemn, os, piatra, suport textil. intr-un veac al secularizarilor de tot felul, el, sub masca lui de modest artizan, a perpetuat lumina sacra si sacralizanta a Artei. Cufundat in praful viu al atelierului sau, el a pastrat semintele intelepciunii stravechi, pentru
vremurile in care va fi posibila resacralizarea omului.

Desi par a fi plasmuite pentru gospodarii satelor dintre Siret si Munte, obiectele iesite din atelierele bucovinene pot fi atezate alaturi de cupele de Murano, de portelanul chinezesc, de fildetul indian sau de artefactele din Africa Neagra. Un ou incondeiat la Vama este un semn al victoriei spiritului asupra materiei, la fel ca dragonul de jad, care isi ia zborul din manufactura imperiala de langa Beijing. De aceea, oricat am fi de grabiti, din pricina unui timp care, si el, se grabeste, merita sa poposim, fie si pentru o clipa, intr-un atelier de mester in Bucovina. Pentru ca, aici, indiferent daca am venit
din satul de peste deal, dintr-o metropola moderna sau din celalalt capat al Terrei, vom descoperi (inca) o poarta a sufletului omenesc spre Vesnicia din care a fost desprins si adus in viata pamanteana.

Si tot de aceea, ne-am straduit sa mesterim acest catalog, de dinspre lutul ceramicii de Marginea, printre semnele
astrale incrustate in lemn ori in corn, spre broderiile cu care, in alte veacuri, se impodobeau jertfelnicele si prapurii de biruinta.